De ce 2018 e despre Basarabia?

Suntem deja în 2017, la un an distanță de cel mai important eveniment al românilor.


„Febra” Centenarului Marii Uniri

Împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire a Românilor din 1918, o ocazie numai bună pentru românii noștri, în special aceia care au onoare de a se afla în funcții politice și care brusc au devenit unii mai unioniști ca alții. Sunt din ce în ce mai preocupați de soarta românilor din afara granițelor, de limba noastră română ce ne unește pretutindeni, cu toate că printre aceștia se numără și personaje care n-au apucat să o învețe la nivelul funcției și imaginii lor.

Încep să se aloce fonduri, se organizează evenimente, avem un nou-înființat Minister pentru Românii de Pretutindeni, un departament special creat pentru cinstirea eroilor ce au plătit cu sânge scump ca noi să trăim în România actuală și nu numai.Guvernul-Grindeanu

Recent, acest nou minister, în frunte cu ministrul Andreea Păstârnac a sărbătorit cu fast și lacrimi de bucurie Ziua Românilor de Pretutindeni, în care s-a vorbit foarte mult despre importanța menținerii legăturilor culturale și lingvistice cu comunitățile românești aflate în Europa Occidentală și câteva vorbe despre tragedia tinerilor români din Valea Timocului, reprezentați prin Asociația Studenților Timoceni. Un adevărat merit a fost al studenților basarabeni prezenți la eveniment și al filologului Victor Durnea, care a punctat pericolul propagandei ruse și al procesului de așa-zisă moldovenizare al românilor din regiunea istorică Basarabia la care statul român închide mereu ochii. În rest, nimic, subiectul Basarabia și mai ales cuvântul „Unire”, sunt o alergie pentru politicienii noștri, mult prea slabi, lacomi, incompetenți și fără nici o abținere, unii cu o deficiență de IQ semnificativă.

Republica Moldova reprezintă cea mai mare comunitate de români din afara actualelor granițe, vorbim aici de peste 3 milioane, din care, se estimează că peste 1 milion dintre ei sunt și cetățeni ai României, dar în ciuda tuturor motivelor pentru care ochii politicienilor, presei și societății românești ar trebui să fie îndreptați către Prut, Federația Rusă prin reprezentantul ei cel mai de seamă, Igor Dodon, își face de cap și distruge Moldova atât la nivel politic cât și socio-cultural fără ca măcar să fie deranjat de vreun demnitar român. 

În stilul acesta pierdem Basarabia încă o dată, ratăm un nou moment de cotitură al istoriei noastre și noi, generația actuală, ne vom alătura celorlalte generații care vor spune că „trebuia atunci la vremea noastră, dar n-a fost să fie”. Cât despre mândria noastră ca și români, în cărțile de istorie, vom rămâne cu un brav Decebal, cu voievozii, cu eroii ce-au luptat pe front pentru România Mare și câteva cuvinte despre niște bravi golani post-decembriști.

A venit și vremea „Ofensivei” Unioniste!

Scârbiți de toate realitățile relatate mai sus, astea fiind o mică parte din situația actuală și din indiferența oamenilor ce ne înconjoară, am dat startul campaniei „2018 e Despre BASARABIA”. Și nu, nu e o campanie guvernamentală susținută prin fonduri nelimitate pentru fursecurile și apa plată de la congrese și conferințe, nici pe „arhicunoscutul” și „omniprezentul” George Soroș nu-l avem în spate cu miliardele lui și nu suntem nici un grup de agenți dubli antrenați de ruși, de unguri, de ucraneni, Mosad sau reptilieni. În câteva cuvinte, noi suntem aceia de care ți-a spus Stalin să te ferești, oamenii liberi care s-au săturat de toate aceste deșeuri electorale și care nu mai așteaptă până o să se dea vreo ordonanță în miez de noapte sau vreo nouă campanie plină de „entuziasm” și promisiuni. Suntem, cum ar spune un lider regional al unui partid anonim, ”Aripa talibană a Mișcării Unioniste”. Iar în toată această febră a Centenarului, am venit să expunem o realitate necesară precum oxigenul, faptul că nu putem să sărbătorim un Centenar autentic fără să ne concentrăm pe scopul pentru care s-a murit atunci, Unirea autentică a tuturor românilor, care acum se află în două state separate și care indiferent dacă ar fi sau nu lăsate să se unească, oricum oamenii ce le conduc sunt ori prea lacomi ori prea incompetenți, ori nu li s-a adus la cunoștință atât cât le trebuie lor ca să conștientizeze și ei, altceva decât deplasări prezidențiale, altceva decât grațieri( și apropo de grațieri, 3 milioane de români sunt captivi de 70 de ani într-un stat de origine sovietică, pe ei când îi grațiem?).

Pe 16  mai, la 205 ani de la tragicul eveniment de anexare a Basarabiei, noi, unioniștii care am fost mereu acolo(la marșuri, la dezbateri, la campanile din România și Republica Moldova, la căratul cărților cu destinația: Biblioteci din Basarabia) ne-am adunat exact la locul de unde a plecat totul și am început să invadăm Bucureștiul și nu numai cu metoda clasică de manifest în mediul urban, Stickerele(pentru neofiți, autocolante), pentru început. Astăzi avem un sticker, mâine vor fi portavoci, bannere, manifestații, etc. Mâine va fi INVAZIE și invităm pe această cale oamenii să ia parte la această OFENSIVĂ. Pentru că avem un mesaj simplu pentru lume, care face cât 1000 de conferințe și congrese guvernamentale:

2018 e DESPRE BASARABIA!